Perioada interbelică în spaţiul românesc consemnează, pe lângă o mare dezvoltare a actului creator, şi o nouă abordarea a istoriei, având în Şcoala Analelor din Franţa un model ce prindea contur şi în România. În mare parte mişcările de regionalism creator au fost cele atrase de acest nou tipar impus de Marc Bloch si Lucien Febre. Unul dintre oraşele în care localnicii au trecut aparent rapid la adoptarea modelului de a prezenta localnicilor istoria locală a fost Brăila. Aici Gh. T. Marinescu a lansat pe piaţă în 1929 revista de cultură regională „Analele Brăilei” în care a fost avut în vedere spaţiul Brăilei din punct de vedere al publicării materialelor din domeniul ştiinţelor-sociale. Începutul anului 1935 a avut parte de manifestări culturale ale corpului didactic brăilean pe teme având în vedere trecutul poporului român. Teme prezentate elevilor şi părinţilor acestora de către profesori din localitate printre care şi Vasile Băncilă elogiindu-i „filosofia lui Blaga”. Întrunirile aveau loc la Liceul „Nicolae Bălcescu”. Conferinţele „Analelor Brăilei” erau atunci aşteptate de brăileni ca adevărate sărbători intelectuale după doar cinci ani de astfel de manifestări. Ultimul dintre ele, cel de al VI-lea ciclu ce a debutat la 30 septembrie 1934
avându-l la prezidiu pe istoricul căruia Brăila îi datorează enorm, N. Iorga, ce a pus din nou problema istoriei locale din prisma noilor veniţi în port după eliberarea sa de sub turci: Curentul ardelean spre Brăila. A doua conferinţă a susţinut-o J. Vasilescu-Valjean în 9 decembrie 1934 având în vedere Italia nouă iar la o săptămână distanţă generalul N. Alevra a expus Problema apărării noastre naţionale. Cultura brăileană din 13 ianuarie 1935 a lui Gh. T. Marinescu a fost cea care a deschis un nou an de zbateri sociale şi culturale. Anul 1937 a fost cel în care revista „Analele Brăilei” nu a apărut şi în care se observă un pas în spate al manifestărilor aflate sub patronajul acesteia, astfel singurele reuniuni în care au fost prezentate publicului descoperiri în lumea ştiinţifică şi culturală au fost cele organizate de Liceul „Nicolae Bălcescu”, la o scară, importanţă şi un subiect de dezbatere mult mai mici faţă de cele care îi aveau drept lideri pe Gh. T. Marinescu, S. Semilian sau V. Băncilă, dar şi mici întruniri ale cultelor religioase, mare avânt luat împotriva comunismului de către creştini.
avându-l la prezidiu pe istoricul căruia Brăila îi datorează enorm, N. Iorga, ce a pus din nou problema istoriei locale din prisma noilor veniţi în port după eliberarea sa de sub turci: Curentul ardelean spre Brăila. A doua conferinţă a susţinut-o J. Vasilescu-Valjean în 9 decembrie 1934 având în vedere Italia nouă iar la o săptămână distanţă generalul N. Alevra a expus Problema apărării noastre naţionale. Cultura brăileană din 13 ianuarie 1935 a lui Gh. T. Marinescu a fost cea care a deschis un nou an de zbateri sociale şi culturale. Anul 1937 a fost cel în care revista „Analele Brăilei” nu a apărut şi în care se observă un pas în spate al manifestărilor aflate sub patronajul acesteia, astfel singurele reuniuni în care au fost prezentate publicului descoperiri în lumea ştiinţifică şi culturală au fost cele organizate de Liceul „Nicolae Bălcescu”, la o scară, importanţă şi un subiect de dezbatere mult mai mici faţă de cele care îi aveau drept lideri pe Gh. T. Marinescu, S. Semilian sau V. Băncilă, dar şi mici întruniri ale cultelor religioase, mare avânt luat împotriva comunismului de către creştini.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu