"Gaudeamus igitur.
Iuvenes dum sumus ..."

joi, decembrie 19, 2013

TEODOR BOGOI



n. 10 noiembrie 1933, Tufeşti, Brăila
Studii: Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu”, Bucureşti, clasa prof. Alexandru Ciucurencu (1959).Anecdotele istoriei artei au catalogat & divizat promoţiile postbelice din clasele Institutului de Arte, secţia de pictură, în două ramuri : babişti (elevii lui Corneliu Baba) şi ciucurişti (elevii lui Alexandru Ciucurencu), două categorii ce concurau mai mult pe culoarul notorietăţii, decât pe cel stilistic. Duelul artistic nu s-a lăsat cu rame fracturate sau pânze sfâşiate, timpul intervenind benevol în separarea rivalilor : stilul Baba axat pe personaj, în culori teroase, oferind o gravitate compoziţiei, cu timpul a pierdut teren estetic în favoarea exburenţei cromatice a stilului Ciucurencu.
Teodor Bogoi, în ţesutul său artistic, are o celularitate coloristică accentuată, poate nu întâmplător a ajuns sub penelul-aripă al lui Ciucurencu, Schweitzer-Cumpăna sau Catul Bogdan.Imediat după absolvire a fost angajat tehnoredactor (art director în limbajul actual) la Editura pentru literatură şi artă, unde îşi începe activitatea ilustrând « Basme populare gruzine », executând şi numeroase coperte, cea mai interesantă fiind a romanului « Enigma Otiliei » de G. Călinescu. A mai colaborat cu editurile E. L. U., Albatros, Junimea, Scrisul românesc.După stagiul de trei ani (1959-1962) primeşte o bursă de specializare în grafica de carte la Leipzig şi Dresda, apoi este angajat la Centrala Editurilor. În 1965 primeşte o distincţie la Concursul internaţional de grafică de carte de la Edinburgh pentru ilustraţia volumului « Cultura românească în epoca lui Ştefan cel Mare » (Editura Academiei), iar peste un an, aceeaşi carte îi aduce un premiu  la Salonul de carte de la Frankfurt.
La capitolul ilustraţie de carte pentru copii, stilul lui Teodor Bogoi nu frapează, poate fi catalogat chiar anodin, artistul nu s-a axat pe personaje, executându-le în linii minimaliste, fără expresivitate facială, apelând doar la funcţia culorilor pentru a contura un mesaj. Tot în sfera infantilă, pictorul Teodor Bogoi a forţat şi porţile B.D.-ului, publicând planşe cu tematică istorică şi contemporană în revista Cutezătorii - "Spadă şi flacără" (10 planşe, nr. 15/1973 - 24/1973, scenariul Vasile Mănuceanu), "Transfăgărăşanul" (10 planşe,  nr. 47/1974 - 4/1975, scenariul Adrian Mierluşică).
Din 1963 participă la majoritatea expoziţiilor anuale de pictură şi grafică naţionale sau bucureştene, a avut expoziţii personale la Bucureşti (1971, 1975, 1979, 1985, 1988) şi Cluj-Napoca (1976), cât şi la New York (1977), Austria (Graz, Viena, Krems – 1979 ; Viena, Salzburg, Loeben – 1980 ; Viena, Innsbrück, Linz - 1983), Paris (1990).
Opera lui Teodor Bogoi a suscitat numeroase cronici si studii, cele mai ample fiind o monografie semnată de Liviu H. Oprescu (Ed. Sport-Turism, 1983) şi un profil în volumul « Pictori contemporani » de Mircea Grozdea (Ed. Meridiane, 1984). A fost inclus în “Dicţionarul Benzii desenate din România” (Editura MJM, 2005) şi “Istoria Benzii Desenate Româneşti” (Ed. Vellant, 2010) ambele de Dodo Niţă. sursa : http://colo-ro.blogspot.ro/2013/03/teodor-bogoi.html

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu