MIRCEA BULANCEA

Interviu de pe http://www.studentie.ro/campus/interviu_cu_decanul_fsia___domnul_mircea_bulancea

R: Putem incepe cu o scurta prezentare? D: Am absolvit liceul NICOLAE BALCESCU din Braila, am inceput facultatea in anul 1957, Facultatea de Tehnologia si Chimia Produselor Alimentare, pe care am absolvit-o in anul 1962. Am fost retinut in facultate ca preparator, asistent si in anul 1993 ca profesor. Pe langa activitatea profesionala mi-a placut si am efectuat si o activitate extraprofesionala, in tinerete ca sportiv de performanta la echipa de fotbal C.S.U. Galati si apoi in activitatea cu studentii, de care m-am simtit foarte apropiat, Presedintele Asociatiei Studentilor din Institutul Politehnic din Galati, iar apoi am avut relatii cu studentii in calitate de prodecan, de prorector, iar acum in calitate de decan. In prezent consider ca intre noi si studenti ar trebui sa existe un parteneriat, urmarim aceleasi scopuri, pregatirea buna a studentilor, trebuie sa le transmitem cunostinte cat mai noi si cat mai bune, iar ei sa incerce, pe cat posibil, sa le insuseasca in cele mai bune conditii. R: Cum puteti descrie situatia sistemului de invatamant superior, dat fiind faptul ca multi dintre studenti se plang de generalitatile care le sunt predate? D: In primii doi ani studentul trebuie sa capete notiuni foarte generale si in anii urmatori sa treaca la cultura tehnica de specialitate deoarece, avand in vedere prezentul si viitorul absolvent al facultatii, trebuie sa se descurce in mai multe domenii, nu doar in cel in care s-a specializat. Aceasta este si gandirea noastra si gandirea celor din strainatate; studentul trebuie sa aiba un fond de baza care ii permite sa se descurce mai tarziu in mai multe domenii. R: Care este diferenta dintre studentul de dinainte de 1989 si cel de acum? D: Inainte de 1989 studentii care veneau la facultate veneau doar cu grija pregatirii profesionale, astazi trebuie sa intelegem ca unii dintre ei au familie, altii lucreaza, altii fac naveta intre diferite orase, deci trebuie sa fim mai aproape de ei si sa-i intelegem; asta nu inseamna ca nu trebuie sa fim exigenti, sa le cerem sa se pregateasca. R: Trebuie sa tinem cont si de faptul ca mentalitatea profesorilor s-a schimbat. Cum erau profesorii inainte de 1989 si cum sunt acum? D: S-a schimbat si mentalitatea profesorului sau ar trebui sa se schimbe, nu toti si-au schimbat-o, si nu inteleg ca avem de a face cu un alt tip de student, de aceea, eu , atat in Consiliul Profesoral cat si in Senat, am propus apropierea cadrelor didactice de studenti. De fapt, cheia succesului este aceea ca studentii trebuie sa se pregateasca mai mult in timpul anului, iar pentru aceasta noi, cadrele didactice, trebuie sa gasim mijloace de a-i atrage la o pregatire ritmica, daca se poate, in tot timpul anului. Trebuie sa-i punem sa lucreze mai mult, sa intocmeasca teme de casa, si sa fim si noi prezenti mai mult timp in facultate pentru ca, atunci cand au nevoie de noi, sa ne gaseasca la datorie. R: In legatura cu profesorii care nu reusesc sa se faca intelesi de catre studenti, ce ne puteti spune ? D: Meseria de cadru didactic este o meserie dificila si trebuie sa ai talent pentru a fi cadru didactic, nu trebuie sa fii om de stiinta neaparat pentru a fi cadru didactic pe langa cunostintele pe care le ai trebuie sa ai si calitati didactice, sunt si unii dintre noi care ar face fata mai bine poate in alte locuri dar, deocamdata ar trebui sa incerce macar sa se corecteze. M-am gandit ca poate la sfarsitul anului acesta am sa dau un test la absolventi, bineinteles anonim, sa ne poata spune anumite lucruri despre cadrele didactice, bune, mai putin bune, care au moralitate indoielnica si poate atunci reusim cu mult tact sa-i facem pe colegii nostri sa se corecteze. R: In eventualitatea in care s-ar semnala un oarecare angajament intre student si profesor prin care cel dintai sa-si plateasca examenul, ce masuri ati lua dumneavoastra? D: Din fericire in facultatea noastra aceste cazuri, daca nu sunt total eradicate, sunt mai putin semnalate. Acest lucru depinde de deontologia profesionala a cadrului didactic si as zice ca un astfel de cadru didactic nu are ce cauta in facultate si se foloseste de aceste modalitati de a-si imbunatati situatia materiala. R: Stim ca o parte din laboratoarele facultatii se confrunta cu o lipsa de echipament si reactivi, ce se poate face in acest sens? D: As spune ca baza materiala, cel putin a facultatii noastre, s-a modernizat datorita unor proiecte pe care le-am avut cu Banca Mondiala. Cel putin tehnica de calcul s-a dezvoltat foarte mult, studentii au la dispozitie tehnica de calcul, exista laboratoare la care aparatura este invechita, desigur. In unele cazuri exista si lipsa unor reactivi, dar trebuie sa intelegem ca trecem printr-o perioada de tranzitie, iar bugetul statului nu poate sa acopere toate cheltuielile. Desigur, daca conducerea Universitatii, si ma refer mai ales la serviciul administrativ, ar raspunde mai prompt cererilor noastre s-ar putea ca aceste lucrari practice sa nu sufere din cauza unor lipsuri materiale. R: In legatura cu instalatiile aflate in dotarea F.S.I.A., cum este cazul statiei pilot de bere, se poate face ceva, se poate da in folosinta pentru ca studentul sa poata satisface perioada de practica in facultate? D: Din nefericire dupa 1989 statiile pilot au ramas in urma si unele au fost si dezafectate, la ora actuala unele dintre ele, cum este statia pilot de bere, ar putea fi puse in functiune dar numai cu scopul ca studentii sa poata face practica nu cu scopul de a comercializa produsele, fiindca intrand in competitie produsele noastre sunt deja foarte scumpe. Problema cea mai grea pe care o avem de rezolvat este problema practicii studentilor, deoarece intreprinderile accepta foarte greu ca studentii sa faca practica si daca accepta un numar mic de studenti noi ne lovim de acest hop. Iata de ce punerea in functiune, mai ales pentru practica studentilor, a statiilor pilot ar putea rezolva partial aceasta problema a practicii studentilor. R: Am trecut si de prima sesiune si am dori sa aflam daca s-au semnalat probleme pe parcursul sesiunii. D: Pana la ora actuala nu am avut cazuri deosebite. Desi colegii mei se plangeau de fraudele care au avut loc prin copiere, nu s-au semnalat in aceasta sesiune acest gen de abateri, ceea ce ma bucura foarte mult, rezultatele sunt destul de diferite de la un student la altul. Pentru a rezolva si o alta problema, legata de modul de apreciere a studentului, fiindca in Senat a avut loc o discutie aprinsa privind posibilitatea studentilor de a contesta nota, as zice ca un student care nu promoveaza un examen trebuie sa plece lamurit de catre cadrul didactic pentru ca el nu si-a insusit cunostiintele minime pentru a promova acest examen. R: Care credeti dumneavoastra ca sunt lucrurile pe care un student trebuie sa le schimbe la propria persoana? D: Le-as da un sfat studentilor sa-si foloseasca mai eficient timpul, sa asigure o mai mare parte din acest timp studiului individual. Asta depinde si de noi, si cred ca trebuie sa mai pieptanam putin si planurile de invatamant, sa fie mai putin aglomerate ca sa lasam studentilor un timp mai mare pentru invatat, i-as sfatui sa opteze pentru niste studii de tehnica de calcul si pentru o limba straina deoarece cele puse la dispozitie de catre planul de invatamant nu sunt suficiente, iar absolventii intra direct in competitie cu ceilalti specialisti. Indiferent de vechime, daca ai o baza stiintifica, stii o limba straina si operezi pe calculator, ai foarte multe sanse sa reusesti la orice interviu. Desigur acest lucru nu inseamna ca studentul trebuie sa dedice tot timpul invataturii, trebuie sa se si distreze, sa iubeasca, sa se odihneasca, sa faca sport. Studentul trebuie sa-si dramuiasca mai bine timpul pentru ca, prin camine se cam pierde timpul, trebuie sa faci ceva concret, ori ma distrez, ori invat ori ma duc si joc fotbal. R: Credeti ca ar trebui facut un regulament special pentru caministi sau pentru camine? D: Nu, deoarece exista un regulament, s-a discutat si in Senat, as cere insa mai multa liniste si mai mult respect unii fata de altii in camin fiindca sunt studenti si studente care nu se respecta nici pe ele si nici pe altii, fac galagie, aduc fel de fel de persoane straine in camin, deci nu intotdeanu este o atmosfera propice pentru invatamant si odihna. R: La ce se pot astepta absolventii Facultatii de Stiinta si Ingineria Alimentelor? D: In ultimii ani cererile pentru absolventii nostri, care sunt considerati cei mai buni ai Industriei Alimentare din tara, sunt mult mai mari cu oferte destul de bune, incat noi apreciem ca 30 - 40 % dintre absolventi au sansa de a fi angajati, numai ca, unii dintre ei refuza aceste posturi fie datorita remuneratiei, fie datorita faptului ca aceste posturi sunt in localitati foarte indepartate.Este mai greu insa, cu absolventii de la colegii care, asa cum am spus, nu au reusit sa-si gaseasca rolul lor in economia noastra. R: Ce parere aveti despre Liga Studentilor ca organizatie studenteasca? D: Pot spune ca am lucrat foarte bine cu Liga, i-am apreciat pe conducatorii ei, pot spune ca l-am apreciat foarte mult pe Dinu Gindu, care s-a zbatut foarte mult si in Senat si uneori poate mai trecea pragul, dar pentru studenti a fost foarte bun. In calitate de prorector am raspuns si de camine si de situatia studenteasca. Am o impresie foarte buna, Liga isi face datoria si ne ajuta foarte mult. Ca sa dau un exemplu concret studentii din Liga, Consiliu si Biroul Profesoral, cum este Beliciu, Puiu, ne ajuta si de fapt ei rezolva foarte multe probleme, noi, le cerem sa rezolve probleme studentesti cu tabere, le dam criteriile, ei vin si fac propunerile respective. Prin urmare Liga are un rol foarte important, lucru constatat nu numai din activitatea din facultate cat si cea din Senat. R: Ce mesaj aveti pentru studentul galatean in general, nu cel de la F.S.I.A.? D: Sa depuna mai mult efort pentru a-si insusi cunostintele predate si sa fie optimisti fiindca viitorul este al lor, chiar daca acum sunt unele greutati si, specialistul, indiferent in ce domeniu, o sa aiba prioritate, sa nu se lase coplesiti de acesti ani in care cei neavizati s-au imbogatit, pentru ca valorile vor fi apreciate si la noi in tara in viitor.