n peisajul muzical contemporan, interpreţii, dirijorii de orchestră
şi compozitorii sunt deseori sub lumina reflectoarelor – beneficiind
deopotrivă de atenţia publicului şi a criticii de specialitate. Nu la
fel stau lucrurile în privinţa redactorilor muzicali, dirijorilor de cor
(muzica corală fiind, mai ales în România, pe nedrept într-un con de
umbră, de mai bine de un deceniu), muzicologilor şi realizatorilor de
emisiuni.
De aceea, consider că una dintre principalele îndatoriri ale unei
Reviste muzicale este aceea de a readuce în atenţia publicului şi a
cititorilor acele personalităţi ale culturii noastre a căror activitate a
fost marcată în primul rând prin discreţie. Cu atât mai mult cu cât
unii dintre aceştia au părăsit lumea noastră. Timpul trece nemilos, dar
adevăratele valori ale culturii române (din păcate, puţine, într-o lume
în care arta este strivită de kitsch) trebuie cu orice preţ scoase în
evidenţă, şi este datoria tuturor iubitorilor şi „consumatorilor de
artă” (pentru a utiliza o expresie utiliată de Pierre Bourdieu) să
menţină vie lumina amintirii. 
Un
articol dedicat unui om ce şi-a pus viaţa în slujba muzicii este,
desigur, mult prea puţin – dar este un prim pas. Despre Traian Buhlea au
rămas puţine informaţii, cele de care dispunem astăzi fiindu-ne cu
generozitate puse la dispoziţie de către soţia regretatului muzician,
doamna Eugenia Ilinca, prim-solistă a Teatrului de Operetă „Ion Dacian”,
căreia îi mulţumim pentru nobilul gest. Facem apel la toţi cei care
l-au cunoscut, pentru a ne împărtăşi fotografii, partituri, amintiri şi
articole. Traian Buhlea este, aşadar, eroul periplului nostru de astăzi prin
lumea amintirilor. Născut la Brăila la 13 mai 1927, Traian Buhlea a
absolvit Liceul Nicolae Bălcescu, venind în Bucureşti în anul 1948. A
urmat timp de doi ani cursurile Facultăţii de Matematică-Fizică din
cadrul Universităţii Bucureşti, însă, cum chemarea muzicii era mai
puternică, a abandonat această facultate în favoarea Conservatorului
„Ciprian Porumbescu”, pe care l-a absolvit în 1953 – secţia pedagogie şi
dirijat. Ca discipol al zeiţei Eutherpe, am manifestat din primii ani de
liceu calităţi dirijorale, confirmate, în timp, de profesorii şi de
colegii mei – deveniţi membri ai celor două coruri – cel de la Biserica
„Sfânta Treime” şi de la liceul „Nicolae Bălcescu”, povesteşte Traian Buhlea într-un album de amintiri. Din
timpul studiilor din Conservator datează „Suita pe teme ardeleneşti”
pentru voci egale şi dipticul în stil popular „Doină şi joc din
Hunedoara” pentru solistă şi cor mixt, distins cu Diplomă specială de
juriul prezidat de compozitorul Ioan D. Chirescu. A fost angajat imediat la Radiodifuziunea Română, fiind coleg cu Ada
Brumaru, Alfred Hoffmann şi Emilian Oane. A debutat cu emisiunea „Cum să
înţelegem muzica”, o emisiune dedicată deopotrivă muzicienilor şi
melomanilor, cu un marcant rol educativ şi de formare a publicului. Prima bandă de magnetofon pe care am stricat-o, după aproape trei
ani de Radio, a fost înregistrarea cu suita „În munţii Apuseni” de
Marţian Negrea, pe care, ascultând-o la „nesfârşit”, am reuşit să o vâr
sub presorul magnetofonului. M-a scăpat de imputaţie directorul Theodor
Cartiş. De fapt, soţia lui, Elisabeta Cartiş – pe criterii de
concetăţenie. Se născuse tot la Brăila. Ştia că eram băiat sărac şi nu
puteam plăti asemenea daune. Administraţia m-a mutat, însă, disciplinar,
la „muzica populară” – altă secţie a Radioului. (Publicaţia Viziune Tele, Redacţia de Documentare şi Tipărituri, p. 48-49). La secţia de muzică populară, Traian Buhlea realizează montaje
folclorice şi este membru în comisia de ascultare; este apoi transferat
la secţia corală şi de aici la Televiziunea Română unde este redactor
principal şi coordonator al emisiunilor secţiei muzicale. Printre
emisiunile realizate se numără „Albumul compozitorilor români” dedicat
unor mari personalităţi ca Gheorghe Dumitresu, Sigismund Toduţă, Tudor
Jarda, Achim Stoia, Nicolae Ursu, Ioan D. Chirescu (şi mă întreb,
retoric, desigur, unde este astăzi o astfel de emisiune, în cadrul
căreia să fie promovaţi săptămânal compozitorii români şi muzica
românească?) Alte emisiuni – „Contrapunct”, „Concertino”, „Ecouri de
madrigal” şi celebra „Album duminical” – unde îşi dădeau concursul
interpreţi din toate genurile: Teodora Lucaciu, Magda Ianculescu, Lucia
Stănescu, Elena Cernei, Valentin Teodorian, Ion Buzea, Ludovic Spiess,
Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, David Ohanezian, Ion Voicu, Valentin
Gheorghiu, Radu Aldulescu, Ion Dacian, Cleopatra Melidoneanu, Constanţa
Câmpeanu, Vali Niculescu, Constantin Drăghici, Dorina Drăghici, Nicolae
Niţescu, Aida Moga, Marina Voica, Margareta Pâslaru, Pompilia Stoian,
Aurelian Andreescu, Rodica Bujor, Aurelia Fătu Răduţu, Maria Tănase,
Maria Lătăreţu, Lucreţia Ciobanu, Ion Luican, Alexandru Grozuţă, Damian
Luca… N-am avut alt crez, decât acela al existenţei prin profesie, spunea Traian Buhlea într-un interviu. Între
timp, Traian Buhlea a fost şi dirijor permanent al corului Regionalei
de Căi Ferate Bucureşti şi al altor coruri, obţinând mulţi ani de-a
rândul premiul întâi la fazele judeţene ale concursurilor corale. Anul
1997 îi aduce premiul I pe ţară, urmând participări la diverse
festivaluri internaţionale în Polonia, Italia, Olanda, Belgia şi Cehia. În ultimii ani de activitate profesională, şi-a dedicat energia şi
timpul formaţiei camerale „Concertino” a Asociaţiei Generale a
Inginerilor din România, formaţie constituită din tineri studenţi şi
absolvenţi – cu care a susţinut periodic concerte muzical-educative şi
de divertisment. sursa http://no14plusminus.ro/2013/02/10/o-viata-in-slujba-muzicii-traian-buhlea-portretul-unui-muzician/
Un
articol dedicat unui om ce şi-a pus viaţa în slujba muzicii este,
desigur, mult prea puţin – dar este un prim pas. Despre Traian Buhlea au
rămas puţine informaţii, cele de care dispunem astăzi fiindu-ne cu
generozitate puse la dispoziţie de către soţia regretatului muzician,
doamna Eugenia Ilinca, prim-solistă a Teatrului de Operetă „Ion Dacian”,
căreia îi mulţumim pentru nobilul gest. Facem apel la toţi cei care
l-au cunoscut, pentru a ne împărtăşi fotografii, partituri, amintiri şi
articole. Traian Buhlea este, aşadar, eroul periplului nostru de astăzi prin
lumea amintirilor. Născut la Brăila la 13 mai 1927, Traian Buhlea a
absolvit Liceul Nicolae Bălcescu, venind în Bucureşti în anul 1948. A
urmat timp de doi ani cursurile Facultăţii de Matematică-Fizică din
cadrul Universităţii Bucureşti, însă, cum chemarea muzicii era mai
puternică, a abandonat această facultate în favoarea Conservatorului
„Ciprian Porumbescu”, pe care l-a absolvit în 1953 – secţia pedagogie şi
dirijat. Ca discipol al zeiţei Eutherpe, am manifestat din primii ani de
liceu calităţi dirijorale, confirmate, în timp, de profesorii şi de
colegii mei – deveniţi membri ai celor două coruri – cel de la Biserica
„Sfânta Treime” şi de la liceul „Nicolae Bălcescu”, povesteşte Traian Buhlea într-un album de amintiri. Din
timpul studiilor din Conservator datează „Suita pe teme ardeleneşti”
pentru voci egale şi dipticul în stil popular „Doină şi joc din
Hunedoara” pentru solistă şi cor mixt, distins cu Diplomă specială de
juriul prezidat de compozitorul Ioan D. Chirescu. A fost angajat imediat la Radiodifuziunea Română, fiind coleg cu Ada
Brumaru, Alfred Hoffmann şi Emilian Oane. A debutat cu emisiunea „Cum să
înţelegem muzica”, o emisiune dedicată deopotrivă muzicienilor şi
melomanilor, cu un marcant rol educativ şi de formare a publicului. Prima bandă de magnetofon pe care am stricat-o, după aproape trei
ani de Radio, a fost înregistrarea cu suita „În munţii Apuseni” de
Marţian Negrea, pe care, ascultând-o la „nesfârşit”, am reuşit să o vâr
sub presorul magnetofonului. M-a scăpat de imputaţie directorul Theodor
Cartiş. De fapt, soţia lui, Elisabeta Cartiş – pe criterii de
concetăţenie. Se născuse tot la Brăila. Ştia că eram băiat sărac şi nu
puteam plăti asemenea daune. Administraţia m-a mutat, însă, disciplinar,
la „muzica populară” – altă secţie a Radioului. (Publicaţia Viziune Tele, Redacţia de Documentare şi Tipărituri, p. 48-49). La secţia de muzică populară, Traian Buhlea realizează montaje
folclorice şi este membru în comisia de ascultare; este apoi transferat
la secţia corală şi de aici la Televiziunea Română unde este redactor
principal şi coordonator al emisiunilor secţiei muzicale. Printre
emisiunile realizate se numără „Albumul compozitorilor români” dedicat
unor mari personalităţi ca Gheorghe Dumitresu, Sigismund Toduţă, Tudor
Jarda, Achim Stoia, Nicolae Ursu, Ioan D. Chirescu (şi mă întreb,
retoric, desigur, unde este astăzi o astfel de emisiune, în cadrul
căreia să fie promovaţi săptămânal compozitorii români şi muzica
românească?) Alte emisiuni – „Contrapunct”, „Concertino”, „Ecouri de
madrigal” şi celebra „Album duminical” – unde îşi dădeau concursul
interpreţi din toate genurile: Teodora Lucaciu, Magda Ianculescu, Lucia
Stănescu, Elena Cernei, Valentin Teodorian, Ion Buzea, Ludovic Spiess,
Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, David Ohanezian, Ion Voicu, Valentin
Gheorghiu, Radu Aldulescu, Ion Dacian, Cleopatra Melidoneanu, Constanţa
Câmpeanu, Vali Niculescu, Constantin Drăghici, Dorina Drăghici, Nicolae
Niţescu, Aida Moga, Marina Voica, Margareta Pâslaru, Pompilia Stoian,
Aurelian Andreescu, Rodica Bujor, Aurelia Fătu Răduţu, Maria Tănase,
Maria Lătăreţu, Lucreţia Ciobanu, Ion Luican, Alexandru Grozuţă, Damian
Luca… N-am avut alt crez, decât acela al existenţei prin profesie, spunea Traian Buhlea într-un interviu. Între
timp, Traian Buhlea a fost şi dirijor permanent al corului Regionalei
de Căi Ferate Bucureşti şi al altor coruri, obţinând mulţi ani de-a
rândul premiul întâi la fazele judeţene ale concursurilor corale. Anul
1997 îi aduce premiul I pe ţară, urmând participări la diverse
festivaluri internaţionale în Polonia, Italia, Olanda, Belgia şi Cehia. În ultimii ani de activitate profesională, şi-a dedicat energia şi
timpul formaţiei camerale „Concertino” a Asociaţiei Generale a
Inginerilor din România, formaţie constituită din tineri studenţi şi
absolvenţi – cu care a susţinut periodic concerte muzical-educative şi
de divertisment. sursa http://no14plusminus.ro/2013/02/10/o-viata-in-slujba-muzicii-traian-buhlea-portretul-unui-muzician/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu