"Gaudeamus igitur.
Iuvenes dum sumus ..."

marți, noiembrie 19, 2013

PERSONALITATE UITATĂ DE CONDUCEREA ACTUALĂ A LICEULUI "NICOLAE BĂLCESCU" DIN BRĂILA

n peisajul muzical contemporan, interpreţii, dirijorii de orchestră şi compozitorii sunt deseori sub lumina reflectoarelor – beneficiind deopotrivă de atenţia publicului şi a criticii de specialitate. Nu la fel stau lucrurile în privinţa redactorilor muzicali, dirijorilor de cor (muzica corală fiind, mai ales în România, pe nedrept într-un con de umbră, de mai bine de un deceniu), muzicologilor şi realizatorilor de emisiuni.
De aceea, consider că una dintre principalele îndatoriri ale unei Reviste muzicale este aceea de a readuce în atenţia publicului şi a cititorilor acele personalităţi ale culturii noastre a căror activitate a fost marcată în primul rând prin discreţie. Cu atât mai mult cu cât unii dintre aceştia au părăsit lumea noastră. Timpul trece nemilos, dar adevăratele valori ale culturii române (din păcate, puţine, într-o lume în care arta este strivită de kitsch) trebuie cu orice preţ scoase în evidenţă, şi este datoria tuturor iubitorilor şi „consumatorilor de artă” (pentru a utiliza o expresie utiliată de Pierre Bourdieu) să menţină vie lumina amintirii. DSCN6867Un articol dedicat unui om ce şi-a pus viaţa în slujba muzicii este, desigur, mult prea puţin – dar este un prim pas. Despre Traian Buhlea au rămas puţine informaţii, cele de care dispunem astăzi fiindu-ne cu generozitate puse la dispoziţie de către soţia regretatului muzician, doamna Eugenia Ilinca, prim-solistă a Teatrului de Operetă „Ion Dacian”, căreia îi mulţumim pentru nobilul gest. Facem apel la toţi cei care l-au cunoscut, pentru a ne împărtăşi fotografii, partituri, amintiri şi articole. Traian Buhlea este, aşadar, eroul periplului nostru de astăzi prin lumea amintirilor. Născut la Brăila la 13 mai 1927, Traian Buhlea a absolvit Liceul Nicolae Bălcescu, venind în Bucureşti în anul 1948. A urmat timp de doi ani cursurile Facultăţii de Matematică-Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti, însă, cum chemarea muzicii era mai puternică, a abandonat această facultate în favoarea Conservatorului „Ciprian Porumbescu”, pe care l-a absolvit în 1953 – secţia pedagogie şi dirijat.  Ca discipol al zeiţei Eutherpe, am manifestat din primii ani de liceu calităţi dirijorale, confirmate, în timp, de profesorii şi de colegii mei – deveniţi membri ai celor două coruri – cel de la Biserica „Sfânta Treime” şi de la liceul „Nicolae Bălcescu”, povesteşte Traian Buhlea într-un album de amintiri. Din timpul studiilor din Conservator datează „Suita pe teme ardeleneşti” pentru voci egale şi dipticul în stil popular „Doină şi joc din Hunedoara” pentru solistă şi cor mixt, distins cu Diplomă specială de juriul prezidat de compozitorul Ioan D. Chirescu. A fost angajat imediat la Radiodifuziunea Română, fiind coleg cu Ada Brumaru, Alfred Hoffmann şi Emilian Oane. A debutat cu emisiunea „Cum să înţelegem muzica”, o emisiune dedicată deopotrivă muzicienilor şi melomanilor, cu un marcant rol educativ şi de formare a publicului. Prima bandă de magnetofon pe care am stricat-o, după aproape trei ani de Radio, a fost înregistrarea cu suita „În munţii Apuseni” de Marţian Negrea, pe care, ascultând-o la „nesfârşit”, am reuşit să o vâr sub presorul magnetofonului. M-a scăpat de imputaţie directorul Theodor Cartiş. De fapt, soţia lui, Elisabeta Cartiş  – pe criterii de concetăţenie. Se născuse tot la Brăila. Ştia că eram băiat sărac şi nu puteam plăti asemenea daune. Administraţia m-a mutat, însă, disciplinar, la „muzica populară” – altă secţie a Radioului. (Publicaţia Viziune Tele, Redacţia de Documentare şi Tipărituri, p. 48-49). La secţia de muzică populară, Traian Buhlea realizează montaje folclorice şi este membru în comisia de ascultare; este apoi transferat la secţia corală şi de aici la Televiziunea Română unde este redactor principal şi coordonator al emisiunilor secţiei muzicale. Printre emisiunile realizate se numără „Albumul compozitorilor români” dedicat unor mari personalităţi ca Gheorghe Dumitresu, Sigismund Toduţă, Tudor Jarda, Achim Stoia, Nicolae Ursu, Ioan D. Chirescu (şi mă întreb, retoric, desigur, unde este astăzi o astfel de emisiune, în cadrul căreia să fie promovaţi săptămânal compozitorii români şi muzica românească?) Alte emisiuni – „Contrapunct”, „Concertino”, „Ecouri de madrigal” şi celebra „Album duminical” – unde îşi dădeau concursul interpreţi din toate genurile: Teodora Lucaciu, Magda Ianculescu, Lucia Stănescu, Elena Cernei, Valentin Teodorian, Ion Buzea, Ludovic Spiess, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, David Ohanezian, Ion Voicu, Valentin Gheorghiu, Radu Aldulescu, Ion Dacian, Cleopatra Melidoneanu, Constanţa Câmpeanu, Vali Niculescu, Constantin Drăghici, Dorina Drăghici, Nicolae Niţescu, Aida Moga, Marina Voica, Margareta Pâslaru, Pompilia Stoian, Aurelian Andreescu, Rodica Bujor, Aurelia Fătu Răduţu, Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Lucreţia Ciobanu, Ion Luican, Alexandru Grozuţă, Damian Luca… N-am avut alt crez, decât acela al existenţei prin profesie, spunea Traian Buhlea într-un interviu. Între timp, Traian Buhlea a fost şi dirijor permanent al corului Regionalei de Căi Ferate Bucureşti şi al altor coruri, obţinând mulţi ani de-a rândul premiul întâi la fazele judeţene ale concursurilor corale. Anul 1997 îi aduce premiul I pe ţară, urmând participări la diverse festivaluri internaţionale în Polonia, Italia, Olanda, Belgia şi Cehia. În ultimii ani de activitate profesională, şi-a dedicat energia şi timpul formaţiei camerale „Concertino” a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, formaţie constituită din tineri studenţi şi absolvenţi – cu care a susţinut periodic concerte muzical-educative şi de divertisment. sursa http://no14plusminus.ro/2013/02/10/o-viata-in-slujba-muzicii-traian-buhlea-portretul-unui-muzician/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu